Parohia Cuviosul Daniil Sihastrul este una din noile parohii din Bucureşti apărute după 1989.

În cartierele înfiinţate între 1946-1989 în Bucureşti nu au fost prevăzute, în afară de locuinţe, decât instituţiile de stat considerate strict necesare (grădiniţe şi şcoli, serviciile publice de stat, magazine) - chiar şi acestea, de cele mai multe ori, puţine faţă de necesar.

În chip firesc, odată cu schimbarea regimului a început a se manifesta dorinţa oamenilor de a avea acele instituţii fireşti refuzate de vechiul regim. Pe primul loc au fost lăcaşurile de cult.

Acea parte a zonei Berceni de care ţine şi strada Covasna aparţinea în întregime de o singură bisericuţă, înfiinţată în grabă într-o casă mică de la marginea oraşului, chiar în 1965, când începuse sistematizarea. În 10 ani blocurile construite aici - şi care aparţineau automat de mica biserică - totalizau peste 100.000 familii, adică peste 300.000 suflete. Este uşor de înţeles că asistenţa religioasă era extrem de slab asigurată (lucru de altfel urmărit în mod special de regim).

Odată cu schimbările din 1989 au apărut aici mai multe parohii (Cuviosul Daniil Sihastrul, Sf. Prooroc Daniil, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil etc), din iniţiativa unor preoţi care au dorit a lua crucea lucrării pline de greutăţi şi ispite care este ctitorirea unei biserici.

O pildă mai mult decât grăitoare a acestor greutăţi şi ispite este chiar cea a bisericii "Cuviosul Daniil Sihastrul".

Binecuvântarea dată în 2000 preotului Mihai-Andrei Aldea pentru ridicarea bisericii a fost primită de acesta cu deplină ascultare, deşi fondurile lipseau cu desăvârşire . S-a apelat la câteva din marile întreprinderi de materiale de construcţie, cu rugămintea unei sponsorizări din materialele prefabricate existente în stocuri mari (vechi şi de peste 10 ani!), dar în zadar. În cele din urmă, de la două dintre ele Pr. Mihai-Andrei Aldea a obţinut, cu multe rugăminţi şi insistenţe, câte un modul de beton tip garaj. Acestea au devenit Capela "Cuviosul Daniil Sihastrul".

 

Cu toată sărăcia extremă a capelei oamenii au asaltat-o îndatã. Primii veniţi au fost copiii, care au primit bisericuţa apărută cu foarte multă dragoste, dragoste arătată apoi şi de ceilalţi locuitori din zonă.

Cei mai mulţi însă aveau mijloace materiale foarte modeste, astfel încât sprijinul financiar nu putea fi decât pe măsură. După posibilităţi, biserica a fost sprijinită în mod sistematic de Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie "Sfântul Daniil Sihastrul", care avea deja în derulare un program de asistenţă materială pentru Leagănul de copii din apropiere.

Din nefericire, mulţi din cei care aveau poziţii care le permiteau a ajuta, s-au arătat cel puţin indiferenţi. Mai mult, au existat şi momente de ostilitate - mergând până la persecuţii şi ameninţări, inclusiv fizice - din partea unor persoane (unele cu funcţii importante) care nu agreau ideea unei biserici în zonă. Oamenii din cartier însă au sprijinit după puterile lor acest lăcaş. El era de altfel singura legătură adevărată a comunităţii locale, locul unde se puteau aduna, eliberaţi de presiunile şi înşelările unei nesfârşite tranziţii, locul unde puteau gusta câteva clipe de unitate şi apropiere de Ceruri. Unitatea oamenilor în jurul bisericii lor şi cu ajutorul lui Dumnezeu au învins în cele din urmă majoritatea ispitelor şi greutăţilor. S-a ajuns chiar şi la mult visata autorizaţie de construcţie pentru biserica propriu-zisă.

Dar, aşa cum este uşor de bănuit, fondurile au fost şi au rămas modeste. Din banii adunaţi de la enoriaşi şi din sponsorizarea acordatã de SANDEMI SRL s-a putut realiza în regie proprie împrejmuirea terenului, pentru care firmele contactate ceruserã 500-600 milioane lei (cca. 20000 USD). Mai mult, s-a realizat şi săpătura pentru fundaţie.

Ce ar mai fi de spus?

Greutăţile sunt multe, fondurile puţine, dar se merge mai departe.